Ce este epistaxisul?

Sângerările nazale pot fi înfricoșătoare, dar de cele mai multe ori nu sunt periculoase. Cunoscute și sub denumirea medicală de epistaxis, sângerarea nazală este o pierdere de sânge localizată intranazal și poate fi anterioară (la nivelul septului antero-inferior – plexul lui Kiesselbach) sau posterioară (în porțiunea profundă a foselor nazale, din sinusuri). Este o afecțiune frecvent întalnită în cabinetul ORL și afectează cel mai des copiii, persoanele de sex masculin dar și persoanele în vârstă.

De ce apare sangerarea nazală?

Cauzele aparției sângerărilor nazale pot fi numeroase, fiind determinate de acțiunea unor factori externi toxici sau iritativi, infecțioși, traumatisme, medicamente, sau de evolutia unor boli cronice sau tumorale:

• Factori toxici sau iritativi: pulberi iritante (ciment, praf), arsenic, cocaină;
• Factori infecțioși: tuberculoza, sifilis, infecție fungică, gripă, infecții bacteriene;
• Factori traumatici: strănut, suflarea nasului cu putere, intubație cu sonda nazală, intervenții chirurgicale în sfera ORL, aspirarea accidentală de corpi străini (mai ales la copii), traumatisme faciale sau craniene (sport, accidente rutiere);
• Folosirea de medicamente anticoagulante, aspirina, AINS, warfarina;
• Boli cronice: hipertensiune arterială, coagulopatii congenitale sau dobândite, insuficiență renală sau hepatică, vasculopatii congenitale sau dobandite;
• Afecțiuni tumorale: tumori maligne și benigne nazo sinusale, leziuni granulomatoase;

Deasemenea, epistaxisul este destul de frecvent la copii, mai ales în climatele uscate sau în timpul lunilor de iarnă când aerul inspirat are o umiditate scăzută, acest lucru ducând la uscarea, crăparea și formarea de cruste în interiorul nasului ce pot fi dislocate cu ușurință, la o simplă atingere.

Diagnosticarea epistaxisului

Sângerările nazale pot varia de la câteva picături de sânge, deobicei unilateral (acest timp de sângerare nu ar trebui să vă îngrijoreze și se oprește în general rapid), și până la un flux puternic ce se poate extinde la ambele nări (moment în care trebuie să vă prezentați într-un serviciu de urgențe).

Diagnosticul de epistaxis se stabilește pe baza anamnezei și a examenului clinic. În situațiile mai puțin grave, folosirea unui specul nazal și a unei surse de lumină sunt suficiente pentru localizarea sângerărilor, insâ în cazul epistaxisului posterior, poate fi necesară fibroscopia nazală ce transmite în timp real imagini pe un monitor. Alte investigații paraclinice ce pot fi necesare sunt: investigații de laborator – hemoleucograma, INR, APTT, fibrinogen etc. sau investigații radiologice – computer tomografia (C.T.).

Cum oprim epistaxisul?

În cazul sângerărilor minore, pacientul trebuie să fie cât mai relaxat, poziționat vertical sau în șezut cu capul puțin în față, respirând pe gură. Poziția verticală reduce presiunea sanguină din vasele nazale și atenuează sângerarea ulterioară. Poziția capului în hiperextensie poate duce la înghițirea sângelui, iritând mucoasa gastrică cu apariția senzației de greață și a vărsăturilor.

Apăsați pe nară. Compresia externă pe septul nazal cu o presiune constantă timp de 5-10 minute, oprește hemoragia în marea majoritate a cazurilor. Pensarea nasului se face doar pe părțile moi și nu pe cele osoase, folosind degetul mare și arătătorul. Dacă sâgerarea continuă, repetați încă 10 minute. Pentru a preveni o sângerare ulterioară, evitați suflatul nasului, efortul fizic, dușurile fierbinți sau aplecatul capului în față, sub nivelul inimii.

Dacă sângerarea continuă, prezentați-vă într-un serviciu de urgență. Dacă au trecut mai bine de 15-20 de minute (timp în care ați aplicat presiune directă pe sept) și sângerarea persistă, este nevoie de un tamponament nazal. Acesta se face de către personal medical pregătit, cu ajutorul unor meșe sterile, a tampoanelor expandabile (Merocel) și a bureților hemostatici (Gelaspon) sau cu ajutorul unei sonde cu balonaș de silicon ce comprimă zona de start.

Alte metode prin care se poate opri epistaxisul:

• cauterizare chimică – cu ajutorul unor substanțe aplicate local (ex. nitrat de argint);
• cauterizare electrică – se face sub control endoscopic cu ajutorul unui electrocauter;

DE REȚINUT!

◉Sângerarea nazală posterioara, care este mai rară, însă mai severă, necesită intervenția medicului și spitalizare.
◉Fumatul usucă nasul și îl irită. Dacă se poate, renuntați la fumat!
◉Limitați consumul de medicamente care pot favoriza hemoragia (discutați cu medicul dumneavoastră care sunt acestea) și a spray-urilor nazale ce pot sensibiliza mucoasa.
◉Evitați introducerea de obiecte străine sau a degetelor în nări.
◉Pe timpul iernii folosiți un umidificator în locuință și în special în camera în care dormiți. Deasemenea, puteți folosi un unguent nazal cu rol protector.